Horia Roman a activat în sistemul de sănătate din România peste 20 de ani, timp în care a fost medic, cadru universitar și director medical la un lanț de clinici private de proctologie și flebologie. În urmă cu doi ani, a plecat în Elveția și susține că sistemul de sănătate elvețian se află la 50 de ani distanțăfață de cel românesc, fapt care-l determină să nu mai profeseze vreodată în România.
„Provin dintr-o familie de medici, suntem zece medici în familie. Părinții mei mi-au spus întotdeauna să nu cer bani de la bolnav, iar eu nu am cerut niciun ban de la vreun pacient, niciodată, chiar dacă aveam un salariul de 1.900 de lei. Medicina privată m-a făcut să am un venit care să nu cad în „tentațiile” șpăgii. În Elveția am fost primit cu brațele deschise, mi-au recunoscut meritele. Sunt recunoscut profesionalaici. (…) Aveam toate calitățile să fiu promovat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu toate asta am rămas 20 de ani asistent universitar„, povestește Horia Roman, medic român stabilit în străinătate.
Nu sărăcia l-a alungat, ci compromisurile din sistem.
„Câștigam suficient ca să fie în regulă, însă nu mai puteam suporta compromisurile profesionale. În spital nu aveam ce ne trebuia. M-am trezit într-o gardă de urgență la 3 noaptea încercând să suturez un intestin la un bătrân care a avut ocluzie intestinală și nu aveam fire de sutură. Am stat cu bolnavul vreo 2-3 ore, așteptând să caute asistentele pe undeva un fir de sutură. Acest fir de sutură costă 9-11 lei, nu se punea problema că nu sunt bani să se cumpere un astfel de fir sau că vorbim despre chirurgie robotică, ci doar de neglijență crasă și lipsă de aprovizionare. Nu am mai suportat să vină pacientul la mine, iar eu să-i promit că intervenția chirurgicală se va desfășura în condiții bune, când eu foarte bine știam că nu va fi așa„, povestește medicul român.
El privește cu amărăciune către România și consideră că în prezent, în sistemul de Sănătate din țară, pacienții au nevoie de noroc. Dar pentru Horia Roman, România a devenit cel mult o destinație de vacanță.
„Diferența dintre sistemul medical elvețian și cel din românesc este ca de la cer la pământ. Sunt vreo 50 de ani diferență. Noi ne amăgim că s-a deschis în București un centru cu un aparat performant, ne amăgim pentru că, în restul sistemului, acel aparat performant este în curtea gunoaielor. (…) Orice om care ajunge pe masa de operații, indiferent că este savant sau politician este egal în fața bolii și-și pune toată speranța în medic, iar acel medic nu trebuie să se gândească la rata de la gardul din spatele casei, cu ce o plătește. Chestia că autoritățile fac ceva ca să aducă medicii înapoi este O MINCIUNĂ PROPAGANDISTICĂ. Nu fac nimic, sistemul e la pământ. Nu poți să-ți faci meseria de medic din cauza birocrației, a faptului că nu ai cu ce să lucrezi, iar dacă se întâmplă ceva tot medicul e de vină. (…) Niciodată nu aș putea reveni ca să profesez. Sunt fericit în fiecare zi că lucrez într-un spital având de toate, vin cu plăcere în România, însă ca turist”, a mai spus doctorul.
Horia Roman crede că, dacă autoritățile ar face reforme, ar exista o șansă ca exodul medicilor să se oprească.
„Dacă s-ar da speranțe medicilor tineri că începe să se schimbe ceva în sistem, că se fac reforme, poate în acest mod ar putea să oprească plecarea medicilor. Deocamdată, nu se pune problema ca tinerii să nu plece. (…) Poate dacă s-ar schimba măcar ceva, tinerii ar veni înapoi și nu ar mai pleca. Eu am așteptat 20 de ani așteptând să fie bine și am plecat la 47 de ani, după ce am văzut că nu se mai poate„, mărturisește cu amărăciune Horia Roman.
Numărul solicitărilor depuse la Colegiul Medicilor din România de către cei care doresc să profeseze peste hotare este totușiîn scădere.
Ministerul Sănătății susține că, împreună cu Guvernul, a luat o serie de măsuri care au rolul de a diminua procesul de migrare al medicilor și personalului medical.
Cea mai important: creșterea salariilor în sistemul de sănătate.
„În urma aplicării Legii salarizării, începând cu data de 1 martie 2018, medicii și asistenții medicali au beneficiat de salarizare la nivelul anului 2022, iar veniturile acestora s-au mărit considerabil. Creșterile salariale s-au aplicat în 2 etape: Începând cu 1 ianuarie 2018, salariile brute ale personalului medical au crescut cu 25% față de nivelul acordat în luna decembrie 2017, inclusiv cel al sporurilor aflate în plată la 31 decembrie 2017. Începând cu 1 martie 2018, salariile medicilor și asistenților medicali au crescut la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022„, se arată într-o informare transmisă de Ministerul Sănătății.
Sursa citată mai menționează că au beneficiat de aceste creșteri ale salariului de bază și medicii rezidenți, în funcție de specialitate și gradul de pregătire, precum și alte categorii de personal sanitar.
„Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență privind organizarea și finanțarea rezidențiatului. Prin acest act normativ se reglementează următoarele: redistribuirea locurilor/posturilor rămase neocupate la finele repartiției concursului de rezidențiat, organizarea de către Ministerul Sănătății, în cazul în care au mai rămas locuri/posturi libere, în primul semestru al anului următor, a unei sesiuni extraordinare a concursului de rezidențiat”, arată instituția.
Tocmai pentru a încerca oprirea exodului forței de muncă din sistem, a fost înființat Centrul de Resurse Umane în Sănătate Publică. Structura are rolul de a coordona implementarea politicilor de resurse umane în sănătate la nivel național și de a acorda asistență medicilor români din țară și celor din străinătate, care doresc să revină în țară, indiferent dacă și-au făcut specializarea în țară sau în străinătate.
Oficialii de la București recunosc, poate prea târziu, că ceea ce s-a întâmplat are urmări grave chiar azi în Sănătate.
„Plecarea personalului de specialitate medico-sanitar bine pregătit și cu experiență profesională este o realitate în spațiul comunitar, care își pune amprenta asupra sistemului public sanitar, fapt ce poate conduce la dificultăți în ceea ce privește o optimă funcționare a întregii activități desfășurate în unitățile sanitare publice, precum și în asigurarea efectivă a accesului egal al cetățenilor la îngrijirile medicale și creșterea calității vieții populației”, se mai arată în comunicatul trimis de Biroul de Presă al Ministerului Sănătății.
Potrivit datelor centralizate de Colegiului Medicilor din România, în ultimii 10 ani, aproape 15.000 de cadre medicale au plecat să profeseze în afara granițelor.Totuși, din statistici se poate observa o scădere a numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor de plecare. Dacă în 2010 erau peste 2.800 de astfel de cereri, anul trecut, în 2017, abia au trecut de 1.200.
„Numărul acestora a început să scadă înainte de a crește salariul medicilor, deci nu salariul ar fi principalul motiv care-i determină pe medici să plece. (…) Unii se gândesc poate că vor să profeseze într-un spital de calitate, unde au la îndemână o echipă complexă. În general, pleacă medicii tineri, care își doresc să-și facă meseria concret. (…) O parte dintre medicii care au plecat s-au întors, dar și-au deschis cabinete private, nu au mai mers la spitalele publice”, a declarat Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România.
Potrivit Colegiului Medicilor din România, cei mai mulți medici români preferă să profeseze în Franța (328), Marea Britanie (250) și Germania (168). De asemenea, mulți sunt interesați și de țări precum Emiratele Arabe, Suedia, Irlanda sau Spania.